„ Samanismul nu este o cursa, este o calatorie de viata. ” Alberto Villoldo
Pe mine samanismul ma cheama de
cativa ani, si il practic de cativa ani in stilul meu unic intuitiv, fara a fi
invatat de undeva fizic. Dar de fapt ceea ce am descoperit in mine si imi asum
acum, este ca face parte din mine dintodeauna, doar ca nu avea un nume. Nici
acum nu imi place sa limitez totul prin denumiri.
Acolo unde am simtit sa studiez sau
sa aprofundez cu cineva, am facut-o alaturi de echipa lui Alberto Villoldo,
pentru ca acolo am simtit chemarea.
Insa de fiecare data, din fiecare
explorare, mi-am luat ce am simtit, si am invatat sa ma detasez, sa plec mai
departe, si sa las sa se aseze in mine ceea ce este al meu, esenta mea ce
statea sa iasa la lumina.
De aceea si drumul mi-a fost ghidat
atat de firesc, de natural si de frumos, si totusi extrem de rapid, cativa ani
se simt ca multe multe vieti reamintite, activate, multa durere, frica,
mizerie, furie, rusine, au plecat, multa lumina, claritate, iubire, empatie,
mult loc pentru asumare, pentru responsabilizare, pentru curaj, s-a
facut.
Si calatoria continua...
Cele mai multe explorari, descoperiri
sunt cele interioare. Poate ar fi fost mai simplu sa le accesez din exterior,
din carti, cursuri, etc (pe alocuri am facut-o, unde am simtit eu) dar asta
este natura mea si modul meu de a explora si de a experimenta viata. Simt insa
ca aceasta modalitate a mea, si faptul ca tot ce aduc vine din interiorul meu,
din trairile mele proprii, din experientele mele, din profundele explorari pana
la cele mai adanci radacini ancestrale, pana la cele mai adanci programe, reusind
astfel sa accesez intelepciune si cunoastere din Univers, din Ancestralitate,
din intelepciunea si iubirea Gaei, tot ce am accesat cu fiecare proces
interior, zilnic, ma sustine in increderea de sine, in unicitatea mea, in
credibilitate, in asumare, in empatie si in tot ceea ce sunt si aduc acum
oamenilor si sufletelor care ma simt si ma cauta.
Au fost perioade de timp cand am
simtit sa stau departe de ceea ce noi numim samanism, din cauza unor frici ce
se cereau vazute, si eliberate, insa de fiecare data m-a adus inapoi pe cale,
pentru ca nu este o metoda, ci pentru mine, este parte din ceea ce sunt. Este
misiunea sufletului meu.
Si nu il numesc samanism neaparat,
ci Calatoria Vietii mele.
Ce inseamna
pentru mine samanismul, si de ce simt ca face parte din mine?
Pentru mine inseamna in primul
rand, acceptarea naturii mele, acceptarea darurilor si abilitatilor
mele, si a faptului ca vad, simt, percep si pot aduce
in lume ceva ce nu toata lumea poate accesa acum, ceea ce este necesar pentru
ca omenirea sa faca aceste salturi cuantice, dand valuri si straturi la o
parte, accesand stralucirea si bogatia interioare.
Pot comunica si primi mesaje,
ghidare, sustinere pentru mine, si pentru oameni, din planuri mai inalte.
Pot comunica cu Lumea de Jos, si
chemarea mea pentru femei in special este, de a-si vindeca Radacinile si
Pantecele.
Am inteles ca am de integrat totul in
Lumea de Mijloc, adica de acceptat natura umana, dincolo de toate.
Si am acceptat faptul ca exista o
Sursă a tot si toate, adica o Lume de Sus, o Energie Creatoare la care eu ma
conectez cu usurinta, care ne sustine, ne ghideaza, si prin care primim
mesajele a ceea ce are de facut sufletul nostru aici.
A insemnat sa accept, sa integrez si
sa amplific in mine puterea Focului, a Apei, a Pamantului si a Aerului, a
Vantului, sa accept ca exista constiinte, energii si puteri, arhetipuri care
vin cu o sacralitate, cu o cunoastere de mii, zeci de mii de ani, si ca suntem
sustinuti, si putem accesa aceasta cunoastere, atunci cand ne eliberam de
limitarile mintii, si de frici.
Am invatat sa accesez si sa primesc
Cunoasterea ancestrala, Vocea ancestralitatii, Vocea Pantecului sacru al Mamei,
mesajele Universului, de la mesajele Apei, pana la mesajele si sustinerea
plantelor, a cristalelor, a Mamei Pamant, ale Focului, ale Chintesentei din
care totul s-a creat...
Am invatat sa ies din ce in ce mai
mult din separarea de ceilalti, si de toti si toate, care este de fapt a
mintii, prin fricile care o conduc, si sa imi accesez Empatia, Compasiunea,
Iubirea fata de tot, proces care continua...
Am invatat prin ghidarea si
accesarea unor constiinte care ne sustin sa privesc si sa simt dincolo de
aparente, sa las sa plece cu usurinta ceea ce nu mai este sustinator pentru
mine, si sa las strabunele sa isi cante dorul, jalea, durerea, rusinea, dar si
iubirea si sustinerea, sa isi aduca mesajele lor si darurile catre femei, prin
mine.
Am invatat sa nu suntem singuri asa
cum ne face mintea sa credem, ci suntem parte din TOT, si totul parte din noi.
Totul este VIU in noi, si TOTUL traieste in noi.
Si dincolo de toate, am invatat si
invat inca, sa ma aflu pe mine, dincolo de toate si de ei toti, sa ma eliberez
de cine nu simt ca sunt eu, si sa imi gasesc si sa imi imbratisez esenta mea
pura, unicitatea mea, in corp de femeie, in aici si acum.
Am invatat sa imi imbratisez natura
si abilitatile de Vrajitoare, si pe cele de Magiciana, de Alchimista, de
Regina, de Zeita, de Conducatoare, de Preoteasa, de Vindecatoare, eliberand
rand pe rand straturi de frici constiente si inconstiente, ale mele si ale
femeilor din neam, cu care am venit aici, sa le vad, sa le eliberez. Cu fiecare
strat ce cadea, ce pleca, ce se transforma, cu fiecare pas asumat in
aprofundarea si cunoasterea si acceptarea mea interioara, zeci, sute de ore de
lucru cu sine, de cautari interioare, de introspectii, de initieri, de mers
prin intunericul meu, al neamului, dar si cel colectiv, pana la cele mai
profunde si adanci radacini, imi mai asumam ceva din ceea ce sunt, din cine
sunt, din ce pot, din ce imi reamintesc ca sunt, si imi dau voie sa devin mai
mult decat stiu acum ca sunt, si ca pot.
Initieri si
ritualuri
Sunt
oameni care merg in jungla pentru o conectare mai profunda cu elementele
naturii sacre, dar si pentru ritualuri de initiere, de curatare, sau de
transcedere.
Pentru
ca samanii, pastratori ai traditiilor medicinei sacre stravechi, ei care au
pastrat adanc ascunse in munti, retrasi de restul lumii aceste invataturi, sunt
cei mai capabili oameni la ora actuala sa aduca aceste invataturi si in Vest,
acolo unde omul s-a deconectat complet de simtire, de esenta, de sufletul lui.
Pentru
ca sunt invataturile pe care le pastreaza de sute / mii de ani, si le dau acum
mai departe, pentru ca omul occidental sa isi (re)aminteasca faptul ca nu este
separat de Intreg, pentru a se imputernici, si pentru a transcede fricile,
pentru a-si vindeca radacinile, crescand inalt si sanatos un arbore menit sa ii
sustina si pe ceilalti, nu doar pe el insusi.
In
Anzi, samanii pastratori ai vechii medicine sacre stiu ca suntem una cu TOTUL,
ca nu exista separare. Suntem copiii Mamei Pamant, si frati cu toti copiii ei,
cu pietrele, cu apele, cu muntii, cu vaile, cu animalele, cu pasarile, cu
cristalele, dar si cu lumea nevazuta cu ochiul liber, cu spirite, fiinte, si ca
totul este energie, iar noi suntem parte din aceasta energie a Creatiei.
Totul
este Viata, iar noi, parte din Viata.
Tot
ceea ce invatatorii pastratori ai sacralitatii ii ajuta pe oameni sa acceseze,
sa isi reaminteasca, totul, se afla in noi. Nimeni nu aduce inauntrul nostru,
ceva ce nu se afla deja in noi. Totul se afla deja in noi. Este necesar insa sa
fie constientizat, acceptat, activat, lucrat constient la aceste aspecte.
Eu
am primit de-a lungul anilor tot felul de initieri care m-au cautat, si m-au
trecut prin tot felul de focuri, si teste, pentru a purifica ce era de
purificat, si pentru a scoate la lumina si a aduce in lume lumina mea autentica
din ce in ce mai mult, mai asumat. Aceste initieri nu le-am facut in jungla
alaturi de samani, ci in spatii curate, sacre, in natura, dar si la mine acasa,
conectata cu natura sacra, ale carei elemente am fost ghidata sa le integrez
usor usor, ele fiind parte din fiecare dintre noi.
Am
trecut de multe ori prin moarte, cand am simtit si in corpul fizic atat de
multa durere a transformarii, incat mintea m-a facut sa cred ca voi muri. Am
inteles cu timpul, dupa aceste initieri prin ritualuri vazute in planul eteric
si simtite in toate planurile si in toate corpurile mele, si prin ceea ce urma
in viata mea, ca las sa moara de fapt vechea mea versiunea, vechiul eu, pentru
a face loc noii mele versiuni de lumina, ce se intrezarea printre straturi,
masti, ziduri si protectii.
Am
trecut de multe ori prin moarte, pentru a REnaste. Renasterea fara moartea
vechiului nu se poate.
Au
fost initieri ale strabunilor, ale strabunelor intelepte din neam, au avut loc
multe vindecari ale sufletului, au fost initieri primite de la diverse spirite
animal, cum ar fi Leoaica Alba, Sarpele, Jaguarul, Colibri, Vulturul, initieri
ale arhetipurilor feminine, inclusiv al arhetipului Reginei, al Zeitei, al
Marii Preotese, initieri de la spirite samanice puternice, initieri percepute
de la constiinte inalte....
A
fost ceva ce spiritul meu a ghidat si a permis, atunci cand a considerat ca
sunt pregatita. Primele dati nici nu am stiut exact ce se intampla, tocmai
pentru ca mintea nu intelegea, si nici nu cautasem ceva anume... Nu
recomand nimic fortat, sau doar din curiozitatea mintii. La mine au venit
natural si firesc, si m-am simtit foarte ghidata si protejata, chiar si cand in
corpul fizic, dar si mental si emotional se simtea foarte dureros si
dezechilibrant.
In
aceste randuri, eu doar va conectez putin cu experientele mele personale, fara
a incerca sa neg sau sa diminuez nici macar pentru o clipa suportul pe care il
puteti primi in astfel de situatii de la maestri sau ghizi, pentru ca tocmai
acesta le este rolul, calea, misiunea, iar ei o stiu si o fac foarte bine,
ghidati din planuri mai inalte, asa cum si eu stiu calea sufletului meu, si
totul se face ghidat de suflet si de spirit.
Pe
mine, momentan astfel de calatorii initiatice nu ma cheama in jungla, pentru ca
am capacitatea si abilitatile de a le accesa profund si din alte spatii, de a
accesa mesajele si ghidarea Mamei Pamant, ale Universului, ale elementelor
sacre: Apa, Aer, Foc, ale plantelor si cristalelor, ale energiilor si a altor
constiinte din Univers.
Cand
si daca ma vor chema catre ceva ce nu reusesc sa accesez singura, sau ma tem sa
accesez singura, voi cauta cu siguranta suport. Pana atunci, simt ca ar fi doar
o curiozitate a mintii pentru mine, de aceea nu ii dau curs.
Pentru ce si pentru cine sunt aceste initieri?
Sunt
pentru a ne reaminti cine suntem, pentru a ne elibera de frici, ne sustin in a
ne asuma viata, si misiunea sufletului cu curaj, in adevar, in a deveni
fiintele de Lumina care suntem menite sa devenim, pentru a ajuta omenirea de
acum sa facem impreuna salturi in constiinta.
Initierile
spirituale trezesc spiritul in oamenii
medicina si ii ajuta sa depaseasca egoul, si sa isi reaminteasca
compasiunea, empatia, iubirea fata de ei insisi in primul rand, apoi fata de
tot ce este, sa isi reaminteasca de faptul ca nu suntem singuri, si ca ne
sustinem unii pe altii si suntem impreuna in iubire si din iubire, in adevarul
Vietii, pe acest drum parcurs impreuna, in spirala vietii.
Sunt
pentru oamenii curajosi si deschisi la minte si in inima, si pentru sufletele
curajoase, care isi asuma misiunea cu care au fost insarcinati si pe care si-au
asumat-o la intrupare.
Cum
te ajuta simtirea si perspectiva mea, experientele si ceea ce iti aduc?
Despre
ce alte subiecte ai dori sa scriu? Multumesc ca ma sustii cu aprecieri,
comentarii, cu a da mai departe, impreuna aducem acea lumina in minti si in
inimi, de care este atata nevoie!
Multumesc
ca ma citesti, ca ma sustii, multumesc pentru contributia ta la crearea unei
noi lumi.
Conteaza
tot ceea ce faci!
Cu
multa iubire, Eliza
